Zmeura de pe strada mea

Zisai sa scriu ceva repede ca acu trece saptamana fara vesti si iar ma ia la rost al lu' Sima.
Am fost ieri la munte, dar din nou povestesc doar cand am si pozele. Dar ce poze!
Saptamana asta am fost in fiecare zi cu bicicleta la munca. 5.2 km, 20 minute, mers pe pista 80% din drum si apoi vreo 10 blocuri in downtown. Cam in fiecare zi impresionat de cate o chestie, ba un sofer care imi da prioritate, culmea!, ba niste  tronsoane de pe pista care sunt refacute ori pur si simplu de numarul de biciclisti pe care ii vad. Joi parca, eram la o intersectie vreo 7 bicle si o singura masina. In downtown! Am rezolvat si cu parcarea, am intrebat la secretariat si am aflat ca exista rack de bicle la demisol, mi-au programat cardul de acces sa pot sa deschid si poarta de la parcare si acum Olga sta frumos si safe :).
Sa va povestesc de drum un pic: merg pe pista cam 500 m pana la Memorial Drive, o autostrada urbana pe care o supratraversez pe un pasaj facut pt pietoni si biciclete, apoi pe malul raului - the Bow - cam 3 km. Asta rau de munte, remember Calgary e la 1000-1060 m altitudine, e cam nasol la intoarcere ca bate vantul in sensul lui de curgere, dar altfel, curat, pitoresc, mare, repede, pe o bucata mica ma simt ca in excursiile cu Vlad cu bicla pe vreo vale din aia de munte.
Apoi traversez Peace Bridge, proiectat de Santiago Calatrava - e si aci o poveste. Se pare ca au atribuit contractul direct, fitze, voiau si ei sa aiba ceva proiectat de cineva faimos, si, cum a si costat vreo 120 mil de coco, s-au cam suparat unii, ca cica nu ar avea chiar asa utilitate. Ei, pana la urma l-au facut si e folosit de mai multi oameni decat estimasera ei, asa ca pana la urma au dat-o la pace.
Dupa pod, intru in downtown, si, daca am ghinion sa prind rosu, stau cam la fiecare intersectie :D sau din doua in doua. Daca prind verde din prima insa, stau la maxim 2 stopuri (din 11 - traversez 11 strazi pana la cladirea unde lucrez).

Altceva...pana la urma nu m-am mai dus la referendum...m-a enervat Base, daca el nu se duce, io de ce sa ma chinui sa ma duc atata amar de drum sa-l votez? Oricum, si el e varza, cel mai bun vot e nici-un vot. Ar fi fost frumos sa fie ca in Eseu despre luciditate, sa voteze toata lumea cu vot nul. Poate ar fi inceput si ei sa isi dea seama - toti - ca totusi nu de ei e vorba aci si care cum sa isi dea mai tare la gioale, ci de omu de rand care vrea si el saracu sa aiba cu ce sa isi plateasca rata. In rest, incerc sa nu ma enervez prea tare, dar cand vad cum reusesc alde Ponta & Crin sa dea cu bata in balta efectiv in fiecare zi, ca nu e zi sa nu dea o perla  sau sa nu o faca de oaie, gen Crin Ich bin ein berliner sau Ponta care se gasi sa stea taman langa Medvedev la Olimpiada. Daca imi placea asa de mult de Base, nu mai plecam din tara, dar ce se intampla cu astia intrece orice cosmar.
Anyway.. hai sa ajungem si la titlul postului, iaca ce am gasit pe aleea din spate, pe unde se intra in parcare :d

Pentru ei bag seama este doar asa, estetic, dar io depun marturie ca au gust foarte bun :D.

La munca. Si prin oras

Am zis ca mai povestesc cate ceva si despre job. Intai ca, din ce imi dau seama, colegii sunt foarte de treaba, par in aceeasi masura haiosi si gata sa te ajute cand e nevoie. Io am avut bafta la Kepler cu super colegi, daca si acum am la fel, o sa ma consider cel mai norocos ametit de pe pamantul asta!
Altceva, concediu: cred ca era principalul contra-argument la plecarea in Canada; de fapt in afara de faptul ca o sa imi fie dor de prieteni si familie, era singura chestie care nu imi convenea, ca eu stiam ca ai maxim 15 zile, adica e posibil sa incepi cu 10 si sa cresti de acolo. Ei bine, eu incepand cu 9 iulie, am 11 zile anu asta, plus 2.5 wellness days. Deci in total am mai mult de 27 de zile, ceea ce e mai mult ca in Romania. Asta fara sa numar prima si a III-a vineri libere in fiecare luna sau sarbatori legale. Vinerea ce tocmai trecu am avut-o libera si o sa merg pe algoritmul asta pana pe 1 septembrie, cand incep tura de noapte si o sa am fiecare vineri libera (dar nu cred ca o sa stau mai mult de 6-9 luni pe tura asta). Datorita fazei cu tura de noapte am si mai mult pe an in plus fata de cei nou-veniti pe zi, dar asta nu va mai conta asa mult cand voi schimba pozitia, ca va creste si salariul. Din ce am vazut, sunt destul de dese schimbarile astea, oamenii trec relativ usor pe pozitii mai bune, ori in cadrul Metafore, ori Cenovus, compania de Oil & Gas pentru care facem noi support acum. Astia de la Cenovus au cumparat jumatate din etajele din The Bow, cel mai nou skyscraper din Calgary, designed by mr. Norman Foster si cea mai inalta cladire din Canada dupa cele din Toronto, deci ar fi intr-un fel sa lucrez si eu acolo :).
Altfel, ce sa mai zic, au tot felul de cursuri si training-uri la care au access si angajatii, asigurari de sanatate, un fel de pensie privata la care, daca tu pui pana la 3% din salariu, pune si firma tot atat... si am zis de cafea, ceai, ciocolata calda si frigiderul plin de cutii de suc :).
Last but not least, de-acas si pana la birou fac 25 daca e sa iau autobuzul sau 15 cu bicicleta. Care bicicleta?  Ladies and gentlemen, meet my new friend, Olga :)

Alte chestii: incep sa ma simt cam ca in Granada cu astia, aproape in fiecare week-end e cate o fiesta pe strazi frate! Cica oras conservator, dar azi vazuram din C-train gramada mare de oameni pe langa Sunnyside, una din statiile aproape de noi, asa ca la intoarcere ne-am dat si noi jos sa vedem ce e. Cam aceeasi chestie ca la Lilac festival, toata 5th street pietonala pe vreo 6-7 intersectii, plus la una din intersectii, cu Kensington, care e un fel de 'centrul vechi' sa-i zic, iar vreo 2-3 si ala blocat. Mancare, beutura, muzica si se dusa de tot eticheta lor de conservatori cand vazui vreo 2-3 muschiulosi la bustul gol si vreo 5-6 fatuce numai in sutien (de costum de baie) si pantaloni scurti . Am baut o tequilla tonica (asta e noua :) nu mai incercasem) am ascultat niste latino-jazz-rock instrumental, f tari baietii, bagara un Oye como va de statu matzu in coada si facuram cale intoarsa ca era cald (vorba vine, vreo 29 asa) si ne era foame. Fun city, zic :)
La Stampede nu fusaram pana la urma si cred ca nici de Folk Festival n-avem buget, dar las ca nu e graba, o sa mai tot fie, din toamna nu mai ratam nimic!

la munte!

Gratie domnului Vlad, our friend and saviour, habemus poze!
Sa povestim atunci! intai tre sa zic ca cred ca m-am laudat cam mult data trecuta cu vremea de-aci, m-a injurat careva drept pentru care am avut 4 zile cu 29-31 grade, un fel de canicula extrema in Canada :). In sensul ca au ramas astia fara curent prin sudul Albertei, a dat toata lumea drumul la AC si nu aveau astia de unde sa bage atata putere :)). A iesit primaru' sau nushcine si a zis: va rugam, oameni buni, consumati mai putin, sa ramana si la altii :D Aaanywayyyy
Acum o saptamana si ceva, w.e.-ul 7-8 iulie, dupa cum anuntam, am facut o super excursie prin Muntii Stancosi. Mai pe la poale, asa, ca eram doar la faza de apropiat, mirosit, admirat...mai de la distanta. Sunt foarte multe varfuri pe-aci in jur de 3000m si destule peste, dar, din ce imi dau seama, maxim jumate sunt abordabile fara catarare. Asa ca acum doar m-am uitat cu jind la ele si am incercat sa imi localizez niste tinte asa, sa am in tolba pentru data viitoare.
Pornim noi deci la drum.. dar ce drum! Sa le luam pe rand, am fost tot pe autostrada, cu sensuri de mers separate de vreo 10m de spatiu (in general) verde, cu un fel de banda de urgenta si pe stanga, nu doar pe dreapta, si cu ceva ce nu cred ca o sa vedem in .ro in urmatorii 20 de ani oricat ne-am dori: poduri pentru ursi si alti locuitori mai sfiosi care, culmea, mai au treaba si in partea ailalta de shushea:

Intre timp, in jur se vedea cam asa:

V-am povestit de Icefield Parkway, noi practic nu am ajuns decat pe unde de abea incepeau ghetarii mai in firea lor, dar ia uite:

Ii zice Crowfoot glacier, fiindca acum ceva zeci de ani mai era un deget (mic) in stanga, ala s-a cam topit intre timp. Se intinde pe sus mai mult de ce se vede:

Mandru tare de palarie, nevasta si crazy rocket scientist

In fine, ajungem la camping. Ce sa zic, mai fusesem la ala de la Elbow falls si la Forgetmenot Pond, dar tot mi se parea ca e reclama, minciuna, sf: 160 locuri de campare, cu loc de parcare cu tot, inclusiv de trailer, deci cel putin 300-350 de suflete, si sa vezi si sa nu crezi: nu era, frate, nici picior de pet, punga, coaja de cartof sau orice. Si sa va zic cum se cazau oamenii aci:

 Vedeai cat costa: 30 de para de loc de campare, ca erai 2 sau 10, si sa ai lemne sa arzi toata noaptea (taiate frumos intr-o gramada)

 Ti-alegeai locul. Da, erau numerotate frumos si trebuia sa scrii pe o hartie la care stai.

 Hartia o luai de aci

 Si arata asa. Era de fapt un plic in care puneai si banii,

 Sau lasai numaru de card daca nu aveai cash

 Bagai plicu la cutie

Si gata. Nu era nima acolo sa tre intrebe ce si cum. Asa arata locul nostru:

Si asa arata raul de era 15 metri mai incolo: Mistaya river

A doua zi am fost pana la unul din lacurile din apropiere (erau vreo 4): Chefren Lake. Ii zicea asa fiindca li se parea lor ca muntele de deasupra semana cu piramida lui Keops :)

Si domnul Vlad cu palaria din Africa de Sud :)

A doua zi am facut repede o baie

Si ne-am indreptat catre Moraine Lake, unde nu prea au rost comentariile.

Am pus pe picasa toate pozele, dati un semn care vreti mai multe. Acu e cam tarziu si am obosit. O sa mai scriu maine sau mai degraba vineri ca am liber niste chestii despre cum e la munca. Pana atunci, va pup!

la munca, nu la mancat lubenita!

In asteptarea pozelor de la Vlad, fara de care nu povestesc nimic din excursia de vis prin Stancosi, sa va zic cum fu azi: fu tare frate!
Intai ca povestea asta cu training-ul o sa dureze 3 saptamani, dupa care inca 3 o sa stau pe langa altii care chiar muncesc si sa ma uit la ei, si de-abea de la 1 septembrie o sa pun si eu osu' la treaba. M-am mirat eu cat de repede s-au miscat sa ma angajeze, dar iata ca isi revin si o iau iar la viteza cu care ne-au obisnuit :).
Tipul cu care facem training e f tare, explica foarte fain si face poante tot timpul, si ceilalti doi colegi sunt si ei OK, asa ca nu ma plictisesc. La fiecare ora , ora juma' facem pauza de suc, cafea, ciocolata calda si ce mai au ei prin bucatarie. Io am mai scos si eu nasul pe-afar si am mai vazut din astea, aia de la McDo aveau suc si cafea tot asa, da' tot nu ma pot abtine sa nu ma minunez asa un pic in sinea mea uite ba e cola gratis :D. Si cum se vede fain de tot de la fereastra (sunt doar la etajul 6, dar e chiar in downtown deci toti skyscraper-ii sunt peste drum), ti-e mai mare dragul sa stai sa sorbi un expreso si sa zgaiesti ochii cate 10-15 min la fiecare 70-80 minute.
Altfel, ce mai invatai: io fiind pe noapte am 2k mai mult pe an fata de ceilalti; lucrez luni-joi de la 7pm la 6 am, am 15 zile pe an de conced (da zilele fiind de fapt de 11 ore cica e f posibil sa fie 165 de ore de concediu, deci 20.5 zile). mai sunt si 5 zile de sick days, pe care ne zisa clar ca nu le iei neaparat cand esti bolnav, doar ca din astea nu prea poti sa iei 2 consecutiv decat daca ai intr-adevar vreo problema. Pana in septembrie, o sa mergem pe programul de zi, care si asta e haios: 8.75 ore pe zi, dar fiecare prima si a treia vineri din luna e liber. De aici zic io ca e posibil sa am concediu mai mult, ca Brad mi-a zis ca el are cu alea 8.75 h cam 17 zile de concediu.
De povestit a povestit chestii foarte generale, cred ca ce preda el in 3 sapt se poate face frumos intr-una, dar eu nu ma plang : vineri intra primu  salar :D. Salariu intra pe 15 si 30, dar 15 fiind duminica, intra acu pe 13!
Ei cam atat, ma duc sa ma culc deh, obosit dupa prima zi de munca ;))

The beginning of a new adventure

Il asteptam pe Vlad sa vina sa ne ia si plecam pe Icefield Parkway, un drum printre munti intre Lake Louise si Jasper, intre Banf national Park si Jasper National Park. It's suppose to be spectacular :) http://www.icefieldsparkway.ca/
O sa dormim la unul din campingurile de pe drum, la Waterfowl lakes, punem cortu, facem un foc, jucam o tabla, bem un rye whiskey de alberta, cantam la o chitara :D. Mai sunt 2 lacuri aproape , o sa dam probabil o tura pana la ele ca nu e dificil drumul. Asta va fi intentionat o tura mai de pensionari, sa ne bucuram si noi de peisaj si sa fie si Ionela multumita:D. Urmatorul w.e. in schimb sigur bagam un varf de 3000m , o tura din aia suparata, ca mi-am facut o pofta de trekking cautand campingul asta de nu va zic. More on this later..(poze luni)
Altfel, nu stiu daca mai tineti minte cum v-am povestit ca luna trecuta la meeting-ul asociatiei ar fi trebuit sa fie alegeri dar nu s-au intrunit numarul de membri, sau aia care erau nu s-au inteles, in principiu cei care erau nu mai voiau si aia care nu erau cu atat mai putin. E, long story short, la urmatoarea editie, de aseara, a facut Ionela greseala sa plece cu 15 minute inainte de final (ne astepta Vlad saracul afara de 15 minute) si cum-necum, m-am trezit vicepresedinte :). More on this later...
Nu am mai zis nimic de ce se intampla in tara, incercand sa nu imi mai fac nervi degeaba, adica nu mai multi decat imi fac citind stirile. All in all, pe principiul ca nu fac decat sa imi confirme ca am facut o decizie excelenta sa plec din tara. Dar atat vreau sa zic, pentru cei care citesc aici si se gandesc sa nu se duca la vot: noi mergem. La Vancouver. 1100 km. Nu am de gand sa ii fac lu Base campanie, fiecare sa voteze cu cine crede,  dar eu cred ca e datoria noastra sa votez si ma duc sa votez. mai vorbim!

it finally happened!

Nu, I'm not slightly mad, aia sunt demult, si nu doar slightly, ci I got a job!!!
Dupa doua luni, 60 de resume-uri, 14 telefoane si 6-7 interviuri, habemus jobus :). Si rapid, nu asa, m-a sunat ieri tipa de la HR, am avut un interviu cu ea, m-au chemat azi la 10 la alt interviu cu managerul de proiect si din nou azi la 3 sa semnez actele: de luni incep!
Jobul e ceva cu support, ii zice Help Desk Analyst, sunt outsourced la cenovus, o companie de Oil & Gas, si  dupa 4-6 saptamani de training o sa lucrez initial pe tura de noapte, nu e clar inca in ce configuratie (luni-joi sau luni-marti noaptea si restu pe zi, etc). Asa ca am fugit repede la COOP, am luat 3 steak-uri sanatoase, un whiskey de 23 de ani :D http://www.theglenrothes.com/uk/products/vintage-1988/ si l-am chemat pe Vlad sa ne demonstreze inca o data cam cum se face, asa, ca la chef. de-acu suntem si noi mai calmi si mai linistiti, mai respiram, intram in randul lumii ce mai!
Altceva ce uitasem sa zic, sambata asta am facut una din cele mai capitalisto-burghezo-mosieresti chestii : am tuns iarba :D. Am transpirat oleaca, e destul de mare 'the lawn' si in fata si in spate, dar e foarte rewarding asa, miroase frumos iarba taiata, si e misto senzatia de treaba facuta frumos cand termini.
Hai noroc!

lubenita fara samburi

Zisai sa bag ceva repede pana nu ma cearta iara Ionut :D.
trebuie sa va povestesc neaparat ca s-a cam incalzit si pe-aci, sunt 24, 25 de grade si intr-o zi chiar au fost 27! va dati seama canicula ? :D (acu sunt 23 in bucuresti, vad, si e 3 noaptea; tot 23 si aci, la 6 seara :D) sunt rau, stiu, da nu ma pot abtine, vericule, sa ai vara asa ca un fel de aer conditionat continuu, boierie.
Ieri fu ziua lu doamna Canada :). Am fost prin centru, e o insula pe rau, Princess Island, unde erau tot felul de evenimente, concerte, mancare, multa lume, veselie, frumos ce mai. Eu continuu sa ma mir cum pot sa se adune atatia oameni si sa nu fie mizerie. Sa ne intelegem, acum mai vazuram un pahar de plastic, 2, dar misunau si voluntari care curatau mai continuu. Oamenii stateau frumos pe iarba si vorbeau sau ascultau muzica sau faceau poze la ratele si gastele de pe rau. Mai pe seara au fost si artificii, dar nu am stat atata, ca se plictisise Ionela. De fapt, mai degraba i se facuse lene, ca aia de cantau, 2 am prins, bagau foarte fain si oamenii erau destul de entuziasti cu aplauze si tipete de incurajare, atmosfera era f faina, da' ce sa fac daca mi-am luat pe Morocanosu de sotie :D.
Inainte de asta, fusesem la Vlad sa vad meciu' (viva Espana!) si apoi am fost de am luat niste burgari de elan :D. De la Organic Market, nu asa, ok? I-a facut maestrul Vlad si evident ca au iesit de imi lasa gura si acum, cu un sos asa cu maioneza, ketchup, usturoi, niste pickles, niste rosii, salata... o minunatie. Io personal zic ca tot stake-u ramane pe locu 1, da' Ionelei mai mult ii placura astia. Daca e vorba de mustar sau maioneza in propozitie, nu prea mai ai ce sa ii explici, nu te mai aude, e in transa, asa ca o lasaram asa.
Asa, sa zic si de lubenita. Bre, io de struguri fara samburi am mai auzit, cred ca si de portocale, dar lubenita chiar nu imi inchipuiam ca se poate. Ei, iaca este! E asa o urma de samburi, niste chestii mici si albe, da' nici sa vrei nu ai cum sa le simti cand mesteci. genial, imi tai felia, dau jos coaja, fac asa un castron mare plin de bucati de lubenita si bag la film fara sa ma chinui cu scuipat seminte. Plus ca pretul e la bucata, nu la kil, adica toate is cam la fel de mari. Au si ei o manie cu standardizarea, morcovii sunt de aceeasi lungime, cartofii cam la fel, de rosii nu mai zic. Si nu, nu sunt modificate genentic :D. Anyway, foarte buna si la gust lubenita, data viitoare cand mergem la superstore iau 3!
Saptamana trecuta a fost de departe cea mai plina pana acum cu 'evenimente muncitoresti'. Pe mine m-au sunat vreo 5 agentii sau firme, pentru vreo 6 job-uri, am avut si vreo 2-3 interviuri telefonice, Ionela a avut si ea tot asa un interviu (al 2lea la aia) ... dar din pacate pana acu nu iesi nimica. Noi tot speram, daca se agita treburile ca vin si vremuri mai bune.
Un roman de la club m-a recomandat unui prieten de-al lui care a lucrat ca recruiter pe IT de 22 de ani si ma suna si ala sa imi dea niste sfaturi despre CV, cum sa il mai schimb sa fie mai bine primit, si zisa ca mai intreaba si el in cercurile lui, imi mai trimise niste linkuri cu joburi pe care nu le gasisem eu, m-a ajutat mult ce mai si a zis ca o sa mai sune daca mai are vreo idee.
Apropo de club, am fost cu oamenii astia la un gratar la munte. Culmea, din zecile de locuri posibile taman la Forgetmenot Pond se trezira sa mearga, adica unde am fost cu Vlad si Timur acu o luna cand am fost eu prima data la munte mai serios. Pentru cine nu a vazut pozele, aci sunt https://picasaweb.google.com/109751456956467737411/Hiking20May
nu am apucat sa povestesc tura aia, desi asa aveam de gand, sorry...
Asa ca am stiut cum sa ajungem (am mers tot cu Vlad) fara probleme. Ar fi fost mai complicat altfel, ca nu prea stim imprejurimile inca si nici semnal nu prea e daca te duci in munte un pic.
Hai ca ma opresc aci, Ionela face varza calita cu costita si carnati, plus o ciorba cu zeama de varza, nu pot sa mai concentrez deloc :D