Chinook-ul nostru cel de toate zilele

De vreo 3-4 zile avem un prieten binevoitor in Calgary si anume vantul. Nu orice vant, ci prea-slavitul Chinook. Unde vad ca in bucale sunt 2-3 grade si Dorin se plange in Montreal ca moare de frig, aci e pur si simplu primavara.
De fapt, cand zic vant, e cam impropriu spus, e de fapt o masa de aer cald de vine dinspre Pacific, nu a fost vant efectiv decat ieri. In rest, soare, senin si 7-8 grade afara. Asta pentru mine (si alti oameni normali termic) inseamna ca nu m-am mai incheiat la geaca de marti. Pentru altii cu ceva tigla lipsa pe casa inseamna vreme de tricou. Nu, nu exagerez, taman trecu unu pe-aci prin fata casei in tricou si mi se facu brusc un pic mai frig cand il vazui. Seriously??? Tricou?? In ianuarie??
Altfel, toate bune si frumoase, cu o mentiune speciala celor care imi plangeau de mila - cum ar fi bunul meu prieten  Vlad (Dumitrescu) - ca aici fetele ar umbla (prea) imbracate o perioada (mult) mai mare ca acasa. Dragii mei, nu subestimati niciodata inclinatia fetelor spre dichiseala, un pic sa creasca temperatura si avem portia necesara de fustite, decoltee, bluzite si alte asemenea delicii vestimentare pe strada, prin autobuze, sa nu mai zic de +15.
Alta buna, stiti bancu' ala cu Ion care avea un var in state super bogat si ii zice asta lu' Ion cum de e el asa bogat: pai in America gasesti bani pe jos, numa sa te apleci sa ii culegi; si cum coboara Ion din avion si cand sa iasa din aeroport vede o bancnota de 100 pe jos si zice: da ce, io-s prost sa muncesc din prima zi?; ei bine, e minciuna, vreau sa va zic ca de fapt bancnotele sunt de 20 nu de 100 si nici nu sunt chiar asa dese, da' iete ca Ionela gasi azi una. Cum nu eram in prima zi, ne aplecaram si o culeseram.
In rest ce sa va mai zic, o astept pe Ionela sa vie de la munca - eu ma bucur de o vineri libera, dupa cum ii ziceam si lu' alu' Apostol, daca il intalnesc pe ala de a inventat moda cu prima si a treia vineri libera ii dau o sticla de whiskey pe loc!  - sa vie de la munca, ziceam,  sa mergem sa vedem the Hobbit!! La IMAX 3D, dar cu bani de 2D.
Stati sa va explic, ne hotaram noi duminica sa mergem sa vedem un film, ca in afara de Festivalul organizat de noi si inca un calup de scurt-metraje la celalalt festival, Calgary International Film Fest, nu mai fuseseram la film. Alegem noi bucurosi Django, ca suntem fani Tarantino si e aci aproape langa noi la Eau Claire, si hai la film. Parcam la mama naibii, ca suntem isterici ca nu gasim loc de parcare in centru, si ajungem aproape la ora de incepere a filmului dupa ce trecuram, injurand in barba, pe langa vreo 2000 de alte locuri de parcare, cale de vreo 6 blocuri. Luam popcornu', ne asezam pe scaun si aproape imediat incep reclamele. Audio numa. Ecranu' gol. Ba, zic, o fi ceva gen radio, inainte de alea cu imagine? Se termina prima, mai incepe inca una. Pe ecran, nimic. Nu prea intelegeam eu despre ce era, da' parea reclama la alt film, ce-o fi, machia, cu astia de baga numa' vorbe?
Ei, long story short, dupa ce dadura aia restart la calculator de vreo 3 ori, de terminaseram si popcorn si tot, veni unu in sala (mai venise de vreo 2 ori sa ne zica sa stam calmi, ca acu rezolva) si zice ca e busit, vere, tre sa cheme baietii sa caute la maruntaie aparatu' si gata, pofta in cui de film. La cat de catranit era, parca imi parea mai rau de el decat de mine, da' oricum a fost o chestie sa vezi cum stau vreo 40-50 de oameni calmi trei sferturi de ora cat nu incepea filmul si apoi s-au ridicat si au plecat linistiti, fara sa injure, tipe, vocifereze, rupa un scaun sau macar sa toarne discret ce mai ramasese in paharu' de cola pe jos.
Dar, evident, oamenii se SI te respecta, asa ca ne-au dat la toti cate o invitatie valabila la orice cineplex din oras, la orice film, inclusiv 3D sau IMAX. Cum Hobittul era oricum in program...
Gata, hai ca veni Ionela si fug. Pa, paa!!!